DELIRIUM Evadarea din azilul ororilor
Cu pași mici și nesiguri mă îndepărtam de locul în care îmi petrecusem ani din viață. Nu știam încotro mergeam. Nu știam cât timp trecuse. Știam doar că, pentru prima dată după foarte mult timp, zidurile azilului rămâneau în urma mea. Dar înainte de acea noapte fusese camera. Aceeași cameră întunecoasă. Aceeași fereastră murdară. Aceeași … Citește mai mult