Ființa mea cerea răzbunare, strigătul mut voia sa se facă auzit . Stigmatul ce îmi brăzda, nemilos, jumătate din trup, si care, după atâția ani înca durea, voia din nou să sângereze … dar a ELIBERARE . Prin ochii înrosiți si înecați in lacrimi, ce mă priveau fix, revedeam, ca într-o oglindă, filmul zilelor mele … Citește mai mult
Nu îmi mai aduc aminte, exact, cum a început totul si cum am ajuns atât de departe. Stiu doar ca, din acel moment, am uitat ce înseamnă mila si compasiunea, am scos din fiinta mea orice urma de bunatate . Voiam sa devin un monstru fara sentimente . De ce așa … Citește mai mult
O priveam cu dispreț , nu merita să mai fie în viață … … Priveam acea formă umană ce stătea, ghemuită, în fața mea . Îi ascultam oftatul si gemetele dureroase și îi urmăream corpul cum tresare la fiecare suspin . ” Oare cum a putut să îmi facă atât de mult rău ? … Citește mai mult
Imi e atat de greu sa vad viitorul…vreau sa mor.Vreau sa mor…mai mult decat orice,altfel nu imi gasesc linistea.Mintea mea imi urla neincetat si imi aduce aceleasi imagini de fiecare data cand,ca prin minune,gasesc calm si pace in mine.Te rog…lasa-ma o singura noapte in pace…mi se usuca lacrimile pe fata in fiecare rasarit … Citește mai mult
Era o zi de vara , iar eu ma plimbam prin parc , se facuse tarziu intr-adevar , dar fiind vara ziua oricum dura mai mult si era destul de plin parcul , deci nimic infricosator. Dintr-un motiv necunoscut , oamenii au inceput subit sa plece din parc , iar fara sa-mi dau seama de … Citește mai mult